marți, 19 ianuarie 2016
sâmbătă, 12 mai 2012
O SURPRIZĂ PLĂCUTĂ
Întâmplarea a făcut, ca într-o sâmbătă seara, să caut ceva pe oferta televiziunilor. Ceva fără "politichia" care miroase tare urât în toate emisiunile programate insistent. Așa am descoperit acest proiect cu iz cultural la GiGA tv , un post nou, minor ca popularitate, unde Dana Săvuică modera cu inteligență un dialog cu tânărul actor Dan Bordeianu, iar formatul se dezvolta apoi, prin scurte reportaje culturale de interes ... normal, firesc pentru orice persoană interesată de teatru sau manifestări muzicale. Nu o cunosc personal pe Dana Săvuică, dar a reușit să mă uimească și să mă capteze prin modul în care prezenta și informa privitorul asupra unor aspecte culturale curente. Rar mai poți întâlni pe micul ecran o astfel de emisiune cu adresă la ... Cenușăreasa societății noastre, cum este considerată zona culturală. Moderatoarea nu "filosofa" cu pretenții informația oferită, îndruma dialogul și reportajele pe calea comunicării firești. E posibil ca alte ediții ale emisiunii să aibă scăderi firești, dar formatul este promițător.
miercuri, 4 aprilie 2012
"BLONDA" ... ANTENĂ 1
luni, 16 ianuarie 2012
RESPECTAȚI VALOAREA ACTORILOR !
Televiziunea publică înzestrată cu multe canale de “nișă”, printre care și Tvr Cultural, a prezentat două duminici la rând un “Documentar” de EXCEPȚIE pe care a uitat să-l nominalizeze și să-l promoveze. Se integra remarcabilui proiect “Portret de actor” și era dedicat unei Doamne a teatrului nostru, LILIANA TOMESCU, care în 1980, în plină glorie, s-a exilat în Suedia, alături de soțul său, Lucian Muscurel.

Postul public , în genere, nu acordă importanța cuvenită valorilor culturale printre care se numără și actorii. De pildă, cu prilejul aniversării a 55 de ani de existență, a marcat la Tvr 1, sărbătoarea prin evocarea reușită a sportivilor de marcă prin care tărâmul mioritic s-a făcut cunoscut la Olimpiade și alte competiții internaționale, dar la capitolul marcării și a valorilor din teatru, timp de multe ore, emisiunea era penibilă. Realizatoarea Liana Săndulescu a convocat pentru evocare o parte din valorile teatrului care au slujit televiziunea publică de la înființare, într-un format jalnic de emisie, lipsit de o elementară documentare. A ales neinspirat drept prezentator , o altă valoare a teatrului, pe Florin Piersic, care fiind mult prea orgolios, a vorbit mult, s-a lăudat pe sine, și momentul cultural aniversar s-a spulberat. Florin Piersic s-a manifestat ca o “vedetă” derizorie, plicticoasă, când în scenă făceau “figurație” maeștrii prețuiți de public, precum Radu Beligan sau Carmen Stănescu. Evocarea a fost revoltătoare pentru lipsa de respect față de valorile teatrului nostru pe care telespectatorii aveau prilejul să le revadă cu bucurie.
Evident că măcar la Tvr Cultural, lucrurile ar trebui să arate altfel. De exemplu, de interes ar fi trebuit să fie , duminica la ora 15.45 cânt se anunța în program, rubrica “Documentar”, lipsită însă, de o minimă precizare. “Documentar” despre ce ? Era de fapt, un “Portret de actor”, dedicat Lilianei Tomescu pe nedrept uitată. Mai mult, “documentarul”, excelent realizat, a fost împărțit ca o telenovelă banală în două episoade. Și mai mult, programatorii, în duminica următoare, au uitat de cea de a doua parte, și au anunțat un alt “portret”, dedicat lui Constantin Codrescu. Până la urmă au difuzat însă, ce de a doua parte despre Liliana Tomescu. Este absolut penibilă o astfel de prezentare a valorilor teatrului nostru, manipulată de persoane lipsite de un elementar profesionalism, care au obligația prin fișa postului salarizată atractiv, să servească scopul cultural pentru care au carte de muncă și numeroase privilegii.
Portretul dedicat artistei Liliana Tomescu, rămâne însă, ca realizare , un documentar important pentru istoria teatrului nostru. “Istoria nu se învață la școală, se învață la Tvr Cultural”, anunță inteligent un slogan publicitar al postului. Date despre istoria recentă “ne-a învățat” Lucia Hossu – Longin în imprsionantele documentare de excepție “Memorialul durerii”. Sub mai multe aspecte și acest “portret” se poate integra “istoriei” și cunoașterii sale. Teatrul a fost de fapt, un dizident activ în epoca de tristă amintire a comunismului.
Cu o biografie bogată în realizări artistice memorabile, doamna Liliana Tomescu, aflăm că a fost marcată de nedreapta condamnare a tatălului său doctor la pușcărie în vremea trecutului de tristă amintire. Destăinuirile artistei impresionau. Oferea o lecție de viață, dar și de … învățământ artistic. A căutat mereu “de a găsi în orice monolog sau piesă, sâmburele” pentru comunicarea cu spectatorii, iar această credință în rostul meseriei, a avut drept rezultat impunerea unei actrițe cu har și inteligență. Numeroși invitați pentru argumentarea acestui document istoric, au subliniat personalitatea unicat a artistei. Deosebite au fost totuși, mărturiile unei alte artiste de rang înalt, Valeria Seciu, “singura elevă”, căreia i-a acceptat pregătirea pentru calea teatrului. “Portretul” era mereu ilustrat cu imagini din arhivă ale unor spectacole de referință pentru istoria teatrului. Cele mai important în “documentar” pot fi considerate destăinuirile sale, lecții pentru viitorii slujitori ai Thaliei. “Cerceta , descoperea și se dăruia scenei”, “vroia ca oamenilor să le fie mai bine”, urmărind personajul și spectacolul în care juca. Păcat de degringolada programării acestui “portret”, cât și de lipsa solicitării astăzi, pentru scena noastră, a Lilianei Tomescu, actriță activă, distinsă în 2006 cu premiul de excelență la Gala UNITER. Mai are multe de spus pe … scenă, nu numai într-un interviu solicitat în Suedia, unde alături de soțul său, Lucian Muscurel, a servit teatrul și învățământul artistic.
Gala 55, ca și programarea “documentarului” despre Liliana Tomescu , jignesc valorile culturale printre care se află și actorii. La Gală, mulți actori au amintit discret lipsa producțiilor de teatru tv. de la postul public. Se difuzează spre miez de noapte doar la postul de “nișă” Tvr Cultural, piese din arhivă sau diverse preluări din repertoriile teatrelor. Producții proprii nu se mai realizează, acordând loc liber și fonduri divertismentelor.
Așa gândește un post public fenomenul cultural al teatrului !
marți, 25 octombrie 2011
A PLECAT ÎN UMBRA VALORILOR ...
sâmbătă, 9 iulie 2011
C.N.A. ȘI “GENOCIDUL” INFORMAȚIONAL
ISTERIA MANIPULĂRII
C.N.A. este Consiliul Național al Audiovizualului, “un garant al interesului public și unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale”. Așa indică legea sa de funcționare. C.N.A. are un consiliu ales pe criterii politice (!!) și o administrație, plătite din taxe luate de la contribuabili, de la cetățenili consumatori ai multor dejecții produse de televiziuni. Le amandează uneori acest C.N.A. dar dejecțiile tv. continuă să fie alarmante de la o zi la alta, consolidând un adevărat “genocid” informațional, educativ, cultural.
Acum, se poartă, peste comentariile penibile despre “bac”– o ogindă a adevărului realității noastre, ne recunoscută de televiziunile cu pretenții de informatori -, grava și sinistra manipulare cu miros de politichie privind “răpirea de copii pentru … comerț cu organe”. Isteria iscată de “informații onlaine”, ne sancționate încă de autorități, se amplifică prin intermediul unor televiziuni, la loc de frunte fiind OTV. Individul, patron al postului, Dan Diaconescu, ambițios să parvină activ în politichie, comentează, de câteva seri “informația” cu persoane suspecte moral și amplifică isteria pe care o speculează în scopul parvenirii sale politice printr-un “partid al poporului” imbecilizat prin emisiunile postului său tv. Amenzile pentr OTV sunt numeroase, dar această televiziune activează perseverant în continuare cu nerușinare, fiind punct forte al “genocidului” informațional. Mai nou, individul, Dan Diaconescu este invitat și la Realitatea tv. să își exprime “crezul” său convenabil intereselor politice ale unei televiziuni lipsite de orice reguli deontologice elementare, ca și Antenele motanului Felix.
Te duci la piață sau în parc cu copilul, și toată suflarea din jur a ajuns să comenteze “informația” răpirii de copii. Autoritățile o infirmă, unde mai pot în mass media ne servilă manipulărilor politice, efectul este însă, minor. “Manipulatorii” nu au nici o dovadă, dar cultivă “fantezia” unor naivi, săraci cu duhul, care se vor remarcați prin dialoguri cu “ziariștii” ce le acceptă “informațiile” auzite de la … cineva. Ce întreprind autoritățile prin indermediul C.N.A. pentru a ”garanta” că “libertatea de exprimare” – cum spune legea -, nu este încălcată de acești manipulatori periculoși care vor să se impună în funcții cu urât miros politic??
Plătim degeaba bani pentru salariile celor din consiliul C.N.A. selectați după criterii de recomandare politică. Legea sa de funcționare nu poate fi însă, schimbată pentru că avem și un Parlament bezmetic, lipsit de o elementară responsabilitate față de alegători.
Această isterie cultivată, cu “răpirea”, ce duce până la huiduirea iresponsabilă a ambulanțelor de salvare în cazuri extreme (!!!) , la care am pariicipat, uluită în stradă -, denotă rezultatul periculos produs de mass media tv prin influențarea populației cu “producții” informaționale, ca și cele de așa zis divertisment, manipulatoare pentru interesele unor adevărați “monștri” inconștienți , patroni tv.
Cetățenii au devenit victimele manipulării!! Indiferent de simpatiile dânșilor politice, mass media este obligată totuși, prin statutul deontologic, să respecte regula informației corecte!
Lansez un SOS pentru acest genocid informațional la care C.N.A. este părtaș, plătit de milioane de contribuabili!
P.S. Voi reveni în curând, cu comentarii asupra acestului alarmant “genocid” informațional, cultural.
marți, 15 martie 2011
DOAMNE, UNDE AM AJUNS cu ajutorul televiziunilor!
marți, 6 iulie 2010
OROAREA … ”INFORMAȚIILOR” TV !
Suntem într-un cumplit moment al difuzării informațiilor și manipulării de către televiziuni, în special de către REALITATEA, ANTENA 3 și OTV care a început și o dementă campanie … electorală pentru alegerile de peste câțiva ani. Este inadmisibil să vezi pe micul ecran cum tratează aceste așa zise televiziuni dramaticul moment al inundațiilor. Pe de o parte speculează dramatismul situațiilor prin care trec mulți cetățeni, ignorând nevoia oamenilor de încurajare, reporterii de teren întrebându-i , “Cum suportați inundațiile ?” , iar pe de altă parte, în studiou, se speculează tragedia din punct de vedere politic. Diverși indivizi, cu legitimație de parlamentari, mereu aceiași care comentează la televizor orice temă, își dau acum părerea despre inundații, ca niște specialiști în ape ! Am avut zece ani un specialist în ape președinte, pe Ion Iliescu !! Cine mai are răbdare să se mai uite la aceste televiziuni rămâne șocat de stilul adoptat în raport cu o situație de excepție, cum sunt inundațiile. Luni, 7 iulie, au părăsit pentru câteva ore, acești șacali din mass media, inundațiile pentru că s-a ivit o altă catastrofă, accidentul aviatic al unor militari produs la Tuzla, cu pierderea a unsprezece vieții. Din nou, ca niște mari specialiști, ziariști și politicieni își dădeau cu părerea privind cauzele tragediei !! VREM informații și nu jelire și acuze politice ! VREM corectitudine , nu neprofesionalism în gestionarea informației ! Televiziunile citate chiar nu mai au un elementar bun simț să lase de o parte politichia în fața acestor inundații catastrofale. Este sinistră această încercare de manipulare politică a unei populații aflată în mare ananghie. Întrebăm și noi ca niște naivi, Consiliul Național al Audiovizualului ce face, de ce tolerează acest dezmăț al manipulării informației ?
luni, 19 aprilie 2010
“KAPITALISM – REŢETA NOASTRĂ SECRETĂ”
r râsul îi încremeneşte adeseori pe buze când constată cum gândesc “kapitaliştii” cu care ne mândrim şi eforturile dânşilor de a ajunge la statutul lor actual. Mass media aflată în cădere liberă, fie că este vizuală sau scrisă, dominată evident de interesele patronilor, este umilită de acest documentar în care se face o investigaţie echidistantă profesional asupra actualităţii “kapitaliste”. După “Marele jaf comunist” şi “Război pe calea undelor”, Alexandru Solomon demonstrează şi prin acest documentar că este un regizor de înaltă clasă. Filmul său poate fi considerat şi o lecţie de istorie captivantă despre ultimile decenii din România. “Kapitalism – reţeta noastră secretă” atrage pe orcine, chiar şi pe cei sasistiţi de politichie sau pe fanii diverselor programe tv. pentru că îi poate interesa printr-o altfel de descoperire a unor personaje care marchează şi manipulează realitatea noastră. Vizionaţi acest documentar unicat scutit de cenzură!! joi, 7 ianuarie 2010
SĂRBĂTOARE … la TEATRUL DE COMEDIE
şi pentru acest dificil domeniu, TEATRUL DE COMEDIE, teatru unicat prin profilul său, la început de an a devenit o tradiţie să îşi serbeze … ziua de naştere. Astfel, şi în 5 ianuarie 2010, s-au aniversat 49 de ani ai teatrului înfiinţat în 1961 prin inspirata iniţiativă a maestrului RADU BELIGAN. Proiectul său pentru un teatru de repertoriu exclusiv de comedie şi-a început materializarea prin cooptarea unor regizori de marcă. Drumul afirmării şi peste hotare a pornit cu remarcarea în 1963, la Paris, a spectacolelor “Troilus şi Cresida” în regia lui DAVID ESRING şi “Rinocerii” în regia lui LUCIAN GHIURCESCU. Spectacolele au obţinut PREMIUL TEATRULUI NAŢIUNILOR. Peste ani, George Mihăiţă a consolidat drumul succesului prin invitarea consecventă pentru realizarea spectacolelor instituţiei pe care o conduce a unor regizori de marcă. De la Cătălina Buzoianu la Gelu Colceag, de la Horaţiu Mălăele la Alexandru Tocilescu, “elevul” lui David Esring şi Radu Penciulescu. În curând şi SILVIU PERCĂRETE va onora afişul Comediei. În 2007 “REVIZORUL” lui HORAŢIU MĂLĂELE a câştigat aprecierile unanime ale publicului şi criticilor în Regatul Unit la Festivalul Internaţional de la Edinburgh, fiind cotat spectacol de cinci preţioase stele. Regizorul Horaţiu Mălăele a dăruit de curând teatrului şi încântătorul spectacol “LEONCE ŞI LENA”. La rândul său şi regizorul ALEXANDRU TOCILESCU a dăruit spectacolul de excepţie “CASA ZOIKĂI”. Teatrul de Comedie solicită REGIZORI DE VALOARE, managerul său fiind conştient că succesul unui spectacol e dictat în primul rând de un regizor capabil să pună în evidenţă miercuri, 14 octombrie 2009
“RESPECT” DIN PARTEA TELEVIZIUNILOR
marți, 25 august 2009
VARZĂ CU PRETENŢII
La Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh, spectacolul “Faust” în regia lui Silviu Purcărete, producţie a Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, a fost mult aplaudat şi comentat de mass media din Anglia. Pentru rolul Mephisto, actriţei Ofelia Popii i s-a acordat “Herald Angels Award”. Nici o televiziune de la noi nu s-a arătat interesată de această reuşită culturală, nu a realizat un interviu cu regizorul şi actriţa premiată. Sunt însă popularizate pe sticlă tot felul de nulităţi, nişte mazăre din păstaia slinoasă a politichiei.miercuri, 8 iulie 2009
“CRIZA”… INFORMAŢIILOR TV
miercuri, 1 iulie 2009
AM FOST LA … LONDRA
Metropolitan în distribuţii de excepţie? Mai nou a transmis live “Fedra” de Racine, recenta premieră de la London National Theatre. În peste 25 de ţări din întreaga lume – din Europa până în Australia – s-a prezentat în direct acest spectacol extraordinar, având în rolul principal pe Helen Mirren, actriţă cunoscută de teatru şi film. Cu toate că astfel de transmisii sunt obişnuite în Europa, iar noi ne pretindem europeni, sala era pe jumătate goală pentru că evenimentul nu a beneficiat de popularizare decât în revista lunară “Time Out”. Regia acestui spectacol aparţinea lui Nicholas Hytner, directorul naţionalului londonez. Viziunea sa regizorală era originală, modernă ca stil, folosind un decor ingenios. Respecta regula unităţii de spaţiu, timp şi acţiune. Terasa cu vedere la mare constituia spaţiul de joc, admirabil exploatat cu sprijinul manevrelor de iluminare, iar costumele erau atemporale. Distribuţia reunea actori englezi de prestigiu .Helen Mirren (Fedra) era acompaniată de Ruth Negga (Aricia), Dominic Cooper (Hippolit), Chipo Chung (Ismena), Margaret Tyzack (Oenona), Stanley Townsend (Theseus), nume apreciate de publicul londonez, cu toţii interpretând credibil personajele ce le reveneau în clasicul stil lansat cândva de Stanyslavski. Nu îţi venea a crede că urmăreşti un spectacol de teatru ce se petrece în acelaşi timp la Londra cu public în sală. Mai repede puteai crede că vizionezi un film, după cum erau montate diversele planuri surprinse de mai multe camere pentru a evidenţia tensiunea relaţiilor dintre personaje, dar şi trăirea intensă a stărilor determinate de lungile monologuri din “Fedra”.
marți, 23 iunie 2009
ARTIŞTII S-AU APUCAT DE SCRIS - La BOOKFEST 2009 mare înghesuială. Cea mai mare era însă, la lansările volumelor Oanei Pellea, Florin Piersic Jr. şi Cristinei Stamate. După Dan Puric şi alţi artişti au pus mâna pe condei şi din ce am citit pot spune că îl mânuiesc bine. Înghesuială mare era şi la lansarea celei de a treia cărţi, ”Standard”, a tânărului Alex Tocilescu. Face parte într-un fel lumii artiştilor, dar nu e fratele lui Alexandru Tocilescu, aşa cum anunţau pe micile ecrane unele televiziuni, ci fiul său. Dar despre ce ne sevesc zilnic televiziunile vom mai avea ocazia să vorbim în această rubrică.
FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU (FNT) – nu se mai numeşte şi “I.L.Caragiale”, dar a ajuns la cea de a 19-a ediţie în ciuda crizei actuale ce frământă lu
mea. Chiar dacă Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei, foruri implicate în derularea acestei manifestări de tradiţie, acordă fonduri mult mai sărăcăcioase proiectului UNITER, selecţia din acest an şi secţiunile definirii sale anunţă un program mai bine structurat decât cel de anul trecut. Selecţionerul unic Cristina Modreanu a reuşit să învingă … criza!? Vom vedea la toamnă, când între 31 octombrie şi 8 noiembrie se va desfăşura festivalul, eveniment al vieţii teatrale, pe care desigur îl vom comenta pe larg la timpul potrivit.SANDA MANU DOCTOR HONORIS CAUSA – o distincţie mult meritată de regizorul şi profesorul de excepţie, acordată de UNATC. Este o distincţie tradiţional
ă pe care o acordă universităţile unor persoane eminente care s-au distins în diverse domenii. Nu are nici o legătură pragmatică acest titlu onorific cu “doctorii” din domeniul teatral, şi din alte domenii artistice, astăzi scoşi pe bandă rulantă de învăţământul nostru. Dacă nu eşti Dr. nu poţi fi însă pedagog! Poţi fi un mare regizor şi actor, un artist recunoscut ca valoare şi preţuit de public, dar dacă nu ai patalamaua de Dr. nu poţi preda ca profesor la UNATC. O altă inepţie a “globalizării” învăţământului nostru besmetic, ce nu ţine cont şi de specificul celui artistic. Important rămâne că Doamnei Sanda Manu i s-a acordat acest titlu onorific iar festivitatea a scos la iveală un aspect impresionant, greu de constatat în astfel de prilejuri. Asistenţa alcătuită din tineri şi vârstnici slujitori ai teatrului – dintre cei care i-au fost “elevi” în cele 14 promoţii ce le-a păstorit, din cei foarte tineri ce doar auziseră de dânsa -, era unită de un fior emoţional, toţi respirau la unison bucuria recunoaşterii unei valori. Era, în sfârşit, o breaslă unită prin aceleaşi convingeri. Lucru rar, pentru că, mai ales în teatru funcţionează subiectivismul, orgoliile, etc. De astă dată toţI cei prezenţi recuoşteau şi respectau o valoare incontestabilă: Sanda Manu o Doamnă a teatrului şi a învăţământului artistic. Atmosfera avea ceva din aceea a marilor spectacole, când apar momente în care publicul rămâne cu respiraţia tăiată fiind cucerit de ce îi comunică actorii prin interpretare, ca apoi să izbucnească în aplauze. Astăzi, Doamna Sanda Manu este profesor la Universitatea “Spiru Haret”. Despre producţiile teatrale ale acestei universităţi vom vorbi în curând.